Cum s-a descoperit legătura dintre traumele din copilărie și suferințele psihice de la maturitate

Traumele suferite în perioada copilăriei pot fi sursa suferințelor din viața de adult, eșecurilor în relații, stimei de sine scăzute, adicțiilor, tiparelor toxice pe care le repeți în viață, dar și cauza depresiei, anxietății, tulburărilor de alimentație sau a altor tulburări psihice care apar la vârsta maturității.
Cum se poate transforma un copil nou-născut care are în față capacități infinite de dezvoltare într-o persoană dependentă la vârsta de 25 de ani, într-o persoană cu depresie la 30 de ani sau într-un individ captiv în lanțurile invizibile ale anxietății sociale? Răspunsul la această întrebare a fost descoperit, întâmplător, de medicul internist Vincent Felitti în 1985. Șef al Departamentului de Medicină Preventivă din Spitalul Kaiser Permanente din San Diego, Felitti conducea și o clinică de obezitate care aplica o tehnică numită „postul absolut cu suplimente”, pentru o scădere în greutate rapidă, fără intervenție chirurgicală. O infirmieră asistentă de 28 de ani s-a prezentat în biroul lui Felitti solicitând înscrierea în program. Asistenta a afirmat că principala sa problemă este obezitatea. În următoarele 51 de săptămâni de la înscrierea în programul doctorului Felitti, greutatea asistentei a scăzut de la 185 la 60 de kilograme.
La vizita medicală, câteva luni mai târziu, Felitti a constatat că infirmiera asistentă de 28 de ani se îngrășase mai mult decât credea medicul că este posibil din punct de vedere biologic. Ce se întâmplase? Un coleg de serviciu atras de noile forme ale femeii a început să flirteze cu ea și i-a propus să facă sex. Femeia s-a dus acasă și a început să mănânce. Aceasta i-a mărturisit doctorului că nu s-a mai putut opri din mâncat. Când Felitti i-a investigat istoricul a aflat că infirmiera fusese victima unui incest în copilărie, abuzator fiind chiar bunicul ei.
Acesta era al doilea caz de incest întâlnit de medic în 23 de ani de carieră. Povestea infirmierei i-a stârnit medicului curiozitatea de a investiga și istoricul celorlalți pacienți cu obezitate. Rezultatul: aproape toți pacienții clinicii de obezitate au raportat abuzuri sexuale în copilărie.
În 1990, Felitti și-a prezentat datele colectate de la 286 de pacienți la o întrunire a Asociației Nord-Americane pentru Studiul Obezitățiii. Experții au fost sceptici: și dacă, totuși, pacienții au mințit pentru a justifica eșecul în viață?

În ciuda reticențelor experților, Felitti a demarat un studiu mult mai amplu de data aceasta, bazat pe o populație generală care a vizat toate tipurile de experiențe adverse din copilărie. Rezultatul a fost o investigație excepțională cunoscută astăzi sub numele de Studiul ACE (Studiul Experiențelor Adverse din Copilărie).
Felitti și colaboratorii săi au petrecut aproape un an pentru crearea unui chestionar cu 10 întrebări care să acopere categorii atent definite ale experiențelor adverse din copilărie: abuz fizic și sexual, neglijare fizică și emoțională, părinți divorțați, bolnavi psihic, dependenți sau în închisoare. Cercetătorii au întrebat 25.000 de pacienți dacă erau dispuși să dezvăluie informații legate despre ceea ce li s-a întâmplat în copilărie. 17.421 au răspuns afirmativ.
Studiul ACE a arătat, în primul rând, că experiențele adverse din copilărie sunt mult mai comune decât se credea la acel moment.
· Un individ din 10 a răspuns afirmativ la întrebarea „ Ai fost înjurat, insultat sau desființat verbal, des sau foarte des, de un părinte sau de un adult din căminul tău?”
· Mai mult de un sfert dintre respondenți au răspuns afirmativ la întrebarea : „ Ai fost împins, tras, pălmuit sau izbit cu un obiect, des sau foarte des, de unul dintre părinți?”
· O persoană din opt a răspuns afirmativ la întrebarea :„Ai asistat vreodată când erai copil la o scenă în care mama ta era împinsă, trasă, pălmuită sau lovită cu ceva?”
Fiecare răspuns afirmativ a fost evaluat la un punct, astfel încât scorul ACE varia de la 0 la 10. Din cele două treimi dintre respondenții care au acceptat să răspundă la test, 87% au avut un scor de 2 sau mai mult. Un respondent din 6 a avut un scor ACE de 4 sau mai mult.
Felitti și echipa sa au descoperit că efectele traumelor din copilărie încep să devină evidente pentru prima oară în perioada școlii. Mai mult de jumătate dintre persoanele cu scor ACE mai mare sau egal cu 4 au probleme de învățare sau comportament. Pe măsură ce copiii traumatizați se maturizează, problemele nu dispar. Deși tendința este ca experiențele traumatice de orice natură să fie uitate sau negate de rușine, impactul traumelor afectează întreaga viață de adult. S-a dovedit că un scor ACE ridicat este asociat cu probleme financiare, probleme în găsirea unui job sau un venit mic.
În ceea ce privește corelația dintre suferința psihică a adulților și scorul ACE care arată numărul experiențelor adverse trăite de aceștia în copilărie, cercetătorii au descoperit rezultate devastatoare.
În cazul persoanelor cu un scor ACE mai mare sau egal cu 4, prevalența depresiei este de 66% la femei și 35% la bărbați, prin comparație cu prevalența 12% la persoanele cu scor ACE zero.
Probabilitatea ca o persoană să urmeze la vârsta adultă tratament psihiatric pentru diverse afecțiuni crește direct proporțională cu scorul ACE.
Probabilitatea ca o persoană să aibă tentativă de suicid crește de 50 de ori dacă ea are un scor ACE egal cu 6, decât un scor egal cu zero, ceea ce înseamnă absența experiențelor adverse din copilărie.
Oamenii cu un scor ACE egal cu 4 s-au dovedit a fi de 7 ori mai predispuși la alcoolism decât cei cu scor zero.
În cazul persoanelor cu scor ACE egal cu 6 sau mai mare , probabilitatea de a consuma droguri injectate s-a dovedit a fi de 46 de ori mai mare decât în cazul celor cu scor ACE zero.

Studiul a arătat și influența experiențelor adverse din copilărie asupra problemelor de sănătate fizică. Persoanele cu un scor ACE egal cu 6 sau mai mare s-au dovedit a fi de două ori mai predispuse să sufere de cancer și de 4 ori mai predispuse să sufere de emfizem.
Studiul ACE a relevat cea mai gravă și cea mai costisitoare problemă de sănătate publică din Statele Unite: abuzul copiilor. Concluzia lui a fost că eradicarea abuzului copiilor în Statele Unite ar reduce incidența depresiei cu mai mult de jumătate, a alcoolismului cu două treimi, iar a adicției de droguri, sinuciderilor și violenței domestice cu trei sferturi.
De la descoperirea lui Felitti și a echipei sale au trecut mai bine de trei decenii. Din păcate, descoperirile relevate de studiul ACE nu au avut niciun efect. Abuzul la vârsta copilăriei, sub orice formă, continuă să fie o epidemie ascunsă, în vreme ce statisticile arată prevalențe crescute la nivel mondial ale afecțiunilor psihice, adicțiilor, problemelor de sănătate fizică, etc.
Calculează-ți scorul ACE
Înainte de vârsta de 18 ani:
1. Des sau foarte des, unul dintre părinți sau alt adult din familia extinsă te-a înjurat, insultat, denigrat sau umilit sau s-a comportat în așa fel încât ți-a fost teamă că te-ar putea răni fizic?
2. Des sau foarte des, unul dintre părinți sau alt adult din familia extinsă te-a împins, apucat, plesnit sau a aruncat cu lucruri în tine sau chiar te-a lovit atât de rău încât ți-au rămas semne ?
3. Un adult sau o altă persoană cu cel puțin 5 ani mai în vârstă decât tine te-a atins sau alintat sau tu i-ai atins corpul într-o manieră sexuală sau a încercat sau chiar a întreținut cu tine un act sexual oral, anal sau vaginal?
4. Des sau foarte des ai simțit că nimeni din familia ta nu te iubește sau că nu gândește că tu ești important sau că cei din familia ta nu aveau grijă unii de alții, nu se sprijineau reciproc?
5. Des sau foarte des ai simțit că nu primești suficientă hrană, că ești nevoit să porți haine murdare sau că nu ai pe nimeni să te protejeze, că părinții tăi erau prea beți sau drogați ca să aibă grijă de tine sau ca să te ducă la doctor când ai avut nevoie?
6. Au fost părinții tăi vreodată despărțiți sau divorțați?
7. Des sau foarte des, mama ta biologică sau mama vitregă a fost împinsă, apucată, plesnită sau s-a aruncat cu ceva în ea, a fost lovită, bătută cu pumnul sau cu un obiect tare?
8. Ai locuit cu vreo persoană care bea alcool în exces sau se droga?
9. Vreun membru al familiei extinse a suferit de depresie sau de vreo altă boală mintală sau a încercat să se sinucidă?
10. Vreunul dintre membrii familiei tale a fost în închisoare?
Fiecare răspuns ” Da” înseamnă 1 punct. Scorul final ACE se calculează adunând răspunsurile ”Da”.
Resurse bibliografice:
Van der Kolk, B. (2014). The body keeps the score: Brain, mind, and body in the healing of trauma. New York.
Felitti, V. J., Anda, R. F., Nordenberg, D., & Williamson, D. F. (1998). Adverse childhood experiences and health outcomes in adults: The Ace study. Journal of Family and Consumer Sciences, 90(3), 31.
Felitti, V. J., Anda, R. F., Nordenberg, D., Williamson, D. F., Spitz, A. M., Edwards, V., ... & Marks, J. S. (2019). Relationship of childhood abuse and household dysfunction to many of the leading causes of death in adults: The adverse childhood experiences (ACE) study. American journal of preventive medicine.
Commenti